Nestemate de mare pret

Dacă suferinţele lui Cristos, care S-a smerit şi a devenit ascultător până la moarte – moartea de cruce –, ar fi adânc întipărite în inima mea, aş vedea că cel mai mare duşman al meu este mândria, în special mândria înţelepciunii şi mândria dreptăţii. I-aş porunci sufletului meu, aşa cum a făcut împăratul Siriei cu căpeteniile lui: „Să nu vă luptaţi nici cu cei mici, nici cu cei mari, ci să vă luptaţi numai cu împăratul lui Israel” (1 Împăraţi 22:31). În lupta sufletului meu, odată ce am ajuns să supun mândria, toate celelalte păcate vor fi ţinute în lanţuri.

Am face bine să ne amintim că Dumnezeu este la fel de credincios avertismentelor Lui legate de mânie şi blestem cum este şi promisiunilor Lui legate de har. Noi ni le însuşim pe acestea din urmă pentru propria noastră mângâiere, dar ar trebui, de asemenea, să cugetăm cu seriozitate la primele, pentru o cunoaştere matură şi deplină a lui Dumnezeu.